THE ORIGINS AND SIGNIFICANCE OF “FATE” IN THE HAN DYNASTY FU POETRY OF ZHAO YI.
The present study aims to elucidate the meaning and shed light on the origins of the concept of “fate”ming 命 as it is expressed in a well-known poem by Zhao Yi, a poet that lived during the Han dynasty (202BC-9AD).“ Mocking the Ills and Evils of the World” 刺世疾邪赋 belongs to the Chinese genre of fu 赋...
| Publicado en: | Studii de Ştiintă şi Cultură Vol. 21; no. 3; pp. 371 - 383 |
|---|---|
| Autor principal: | |
| Formato: | Artículo |
| Publicado: |
Studii de Stiinta si Cultura
sep2025
|
| Materias: | |
| Acceso en línea: | Ver este registro en EBSCOhost |
| Sumario: | The present study aims to elucidate the meaning and shed light on the origins of the concept of “fate”ming 命 as it is expressed in a well-known poem by Zhao Yi, a poet that lived during the Han dynasty (202BC-9AD).“ Mocking the Ills and Evils of the World” 刺世疾邪赋 belongs to the Chinese genre of fu 赋 poetry. The particular expression related to the concept that appears in the poem is present in a context given by a supposed encounter of the author with anonymous travellers whose popular wisdom had a deep influence on his way of writing. The present research seeks to glean evidences from similar sources of folk songs and poetry like the Book of Songs Shijing 詩經 or the Records of the Great Historian Shiji 史記 and offer insight into the way that people during that age perceived the society and the surrounding world by tracing back the origins of the concept to the archaic strata of Chinese literature and establishing the nature of the relationship that it has with the later developments of Taoist thought. The results show that the Han poetry, with Zhao Yi as a foremost representative constituted a crystallisation of earlier views that found lyrical echoes in a period of great upheaval and change. La présente étude vise à élucider le sens et à éclairer les origines du concept de «destin>>> ming 命tel qu'il est exprimé dans un poème bien connu de Zhao Yi, un poète qui a vécu pendant la dynastie Han (202 av. J.-C.- 9 apr. J.-C.). « Se moquer des maux du monde»刺世疾邪赋 appartient au genre poétique chinois fu赋. L'expression particulière liée au concept qui apparaît dans le poème est présente dans un contexte donné par une rencontre supposée de l'auteur avec des voyageurs anonymes dont la sagesse populaire a eu une profonde influence sur sa manière d'écrire. La présente recherche vise à recueillir des éléments de preuve à partir de sources similaires, de chants et de poésies folkloriques, comme le Livre des Chants Shijing 詩經 ou les Mémoires du Grand Historien Shiji 史記, et à offrir un aperçu de la manière dont les gens de cette époque percevaient la société et le monde environnant, en remontant les origines du concept jusqu'aux strates archaïques de la littérature chinoise et en établissant la nature de sa relation avec les développements ultérieurs de la pensée taoïste. Les résultats montrent que la poésie Han, avec Zhao Yi comme principal représentant, constituait une cristallisation de conceptions antérieures qui trouvaient des échos lyrique dans une période de grands bouleversements et de changements. Prezentul studiu își propune să elucideze semnificația și să clarifice originile conceptului de „soartă” *ming 命*, așa cum este exprimat într-un poem bine-cunoscut de Zhao Yi, un poet care a trăit în timpul dinastiei Han (202 î.Hr. – 9 d.Hr.). Poezia „Ironie la adresa relelor lumii” (刺世疾邪赋) aparține genului poetic chinezesc fu 赋. Expresia particulară legată de concept care apare în poem este prezentă într-un context dat de o presupusă întâlnire a autorului cu călători anonimi a căror înțelepciune populară a avut o influență profundă asupra modului său de a scrie. Prezenta cercetare își propune să culeagă dovezi din surse similare de c‚ntece și poezie populară, precum Cartea Cântecelor Shijing 詩 經 sau Consemnările Marelui Istoric Shiji 史記, și să ofere o perspectivă asupra modului în care oamenii din acea epocă percepeau societatea și lumea înconjurătoare, urmărind originile conceptului până în straturile arhaice ale literaturii chineze și stabilind natura relației pe care o are cu evoluțiile ulterioare ale gândirii taoiste. Rezultatele arată că poezia Han, cu Zhao Yi drept reprezentant de frunte, a constituit o cristalizare a unor concepții anterioare care au găsit ecouri lirice într-o perioadă de mari frământări și schimbări. |
|---|